Firma Philips a fost fondata in anul 1891 in Olanda la Eindhoven, de catre fratii Gerard si Anton Philips, cu sprijinul tatalui lor Frederik Philips, avand initial ca obiect de activitate fabricarea becurilor de iluminat. Ulterior transformarii afacerii de familie in corporatie, fratii Philips au pus bazele primei multinationale, axate pe productia de electronice. Din anul 1920 compania a trecut la fabricarea tuburilor cu vid iar in urmatorii ani la productia de aparate de radio, acoperind un segment de piata in crestere si castigandu-si renumele ce a dainuit pana in zilele noastre prin performanta si calitate.

Radioreceptorul Philips 834 C a fost fabricat incepand cu anul 1933 fiind un aparat proiectat pentru alimentare la retele de curent continuu de 110 V, 150 V sau 220 V sau de catre alte surse de alimentare de curent continuu cum ar fi vibratoarele electromecanice sau bateriile anodice.

Exemplarul prezentat in aceasta colectie a fost modificat pentru alimentarea la reteua de curent alternativ de 220 V, prin inserierea in circuitul de alimentare a unui tub redresor de tip CY1 (avand curent de filament 0,2 A, apropiat de curentul tuburilor din seria B ale aparatului - care este de 0,18 A - la acesta mai adaugandu-se consumul anodic si al retelei de polarizare (totalizand cca 20 mA), asa incat solutia tehnica este una acceptabila. Caderea de tensiune pe filamentul CY 1 este de 20 V, fapt care poate fi asimilat cu o scadere a tensiunii de alimentare la bornele initiale ale aparatului de cca 8...9%. Tubul realizeaza o redresare monoalternanta, fiind urmat de un condensator de filtraj de 22 μF / 450 V iar brumul este insesizabil. Alegerea tubului redresor a fost facuta dintr-o serie mai veche, avand balonul din sticla apropiat de forma tuburilor aparatului si a fost montat pe soclu in spatele tubului baretor, iar condensatorul a  fost mascat in capsula unui condensator original, astfel incat aspectul general al sasiului nu s-a abatut de la aspectul de epoca.

Schema utilizeaza doua etaje TRF fara regenerare (tuburile B1 si B2) cu bobine de Q foarte mare pentru asigurarea unei selectivitati crescute - asa numitele superinductante. Pentru evitarea fenomenului de acrosh bobinele corespunzatoare celor doua etaje au fost ecranate in colivii speciale din cupru si montate pe sasiu avand pozitiile axelor perpendiculare intre ele pt anularea totala a cuplajului magnetic nedorit dintre etaje. Tubul B3 realizeaza detectia semnalului audio, care este aplicat amplificatorului final de joasa frecventa constituit din tuburile B4 si B5 montate in paralel. Cu toate ca receptorul este unul TRF iar numarul de etaje este minimal, functionarea acestuia se bucura de o buna fidelitate in conditii de maxima stabilitate.

La performantele tehnice se adauga un design deosebit al carcasei, formata din fatada de tip catedrala, turnata din bachelita in forma de arc gotic si un cabinet din arborlit marmorat, ansamblu care confera impozanta si prezenta de epoca.

Va multumesc pentru vizualizare.