Impresii SIMPO PECICA-2011, Ing. UNGUR FLORIAN – YO5BWQ

Cea de a VIII-a editie a SIMPO PECICA-2011 a fost pentru mine una dintre cele mai importante evenimente ale acestui an, cu atat mai mult, cu cat, din motive obiective, nu am putut fi prezent la editiile anterioare.

Afland datele de pe pagina web dedicata acestui eveniment, precum si din discutiile purtate in banda, in data de 27 mai a.c. am inceput deplasarea catre Pecica la volanul autoturismului personal, avand marea bucurie de a rula pe drumul E 671, intre Oradea si Arad, in conditii rutiere ‘’deosebite’’, mai ales ca era si inceput de weekend si lucrari la carosabil.

Prima parte a calatoriei mele s-a materializat in intalnirea amicala cu un mare iubitor de radio, prietenul meu Sorin – YO2MSC din Sambateni, Jud. Arad, caruia i-am facut si o scurta vizita, iar spre seara, m-am cazat la frumoasa pensiune de lux ‘’Casa Verde’’ foarte aproape de Arad.

Ziua de sambata, 28 mai a.c. a inceput pentru mine, ca o implinire a unui vis de a ma intalni cu oameni noi, de a vedea lucruri noi intr-o intalnire transfrontaliera unde pasiunea pentru RADIO nu are granite.

Am ajuns la Pecica in jurul orei 08.30, ora la care in sala de sport pusa la dispozitie pentru aceasta activitate, era deja forfota mare …………… se pregatea talciocul, mult asteptat, atat pentru cumparatori, dar mai ales pentru vanzatori.

Avand stabilite cateva obiective de urmarit in cadrul talciocului, m-am bucurat nespus de mult sa gasesc, la prima ora, cateva modele de manipulatoare Morse ce nu le aveam in colectie …….. asa ca am trecut la ‘’negocieri’’  …………….. si am achizitonat 3 exemplare deosebite ce vor intra in catalogul colectiei muzeale ale Casei-Muzeu ‘’Radio Nostalgia – Brusturi’’.

Pe masura ce timpul trecea, sala era tot mai neincapatoare cu oferte fel de fel ……….. aparatura radio ……….. antene ……….. piese si alte componente de radio ….. carti ….. reviste s.a.

Vizitand standurile expuse, nu am putut sa nu ma opresc la frumoasele exemplare de radiouri vechi aflate in colectiile private, printre care si cele alui Feri VISKY – YO2MHF.

Am zabovit destul de multa vreme, atingand butoane, incheieturi, parghii si clape ale unor modele fabricate candva in Arad, si care, reconditionate pareau ca au fost fabricate ……..  ieri ! Originalitatea si autenticitatea modelelor expuse au adus, parca un aer de legenda vie ……… dupa mai bine de 80 de ani !

In cadrul acestei intalniri ale amatorilor de radio, un moment deosebit l-a constituit si deschiderea festiva prezidata de cativa distinsi invitati, printre care si primarul comunei Pecica. In alocutiunile lor, invitatii din prezidiu au scos in evidenta rolul radioului ca mijloc de culturalizare in masa, evolutia din punct de vedere tehnic, precum si modul in care a evoluat radiofonia in tara noastra. Inregistrarile facute pe reportofonul personal constituie argumentul care va ramine permanent in arhiva radio a muzeului ’’Radio Nostalgia-Brusturi’’.

In tumultul activitatilor din cadrul intalnirii, mi-am facut timp si pentru a purta discutii cu mai vechii si noii prieteni, abordand tematica radioului de la inceputuri si pina in prezent, aspectele vizand atat evolutia fenomenului radiofonic in planul tehnic, cat si cel organizational, legislativ, militar si, nu in ultimul rand, cel cultural-artistic.

O parte interesanta a intalnirii a fost, trebuie sa recunosc, pe de o parte tombola organizata, si, care a adus nenumarate surprize celor norocosi, iar, pe de alta parte traditionala masa, specifica pecicanilor, unde painea si gulasul au fost la inaltime si la ………. mare cautare !

Spre pranz, am mai stat la discutii amicale si cu radioamatorii veniti din Ungaria, Serbia si din alte judete ale Romaniei …………… timpul se comprimase, aveam atatea de povestit, insa fiecare se gandea la intoarcerea spre casa, mai ales ca afara era foarte cald ….. o mare zapuseala !

Dupa luarile de ramas bun de la cei cunoscuti, si de la noii prieteni, am inceput deplasarea catre Oradea, cu regretul ca totul a fost scurt, ca timp, si as fi dorit ca aceasta intalnire sa tina macar vre-o 2-3 zile.

Oricum pentru mine SIMPO PECICA-2011, ramane amintirea frumoasa a unei intalniri fara granite cu iubitorii de radio, din cele 3 generatii cati am fost prezenti, impartasind amintiri din vremurile de inceput ale radiofoniei si pina azi, cand uneori ne uitam inapoi si nu ne vine a crede ca a trecut atata vreme de la primele emisiuni de radio.

Am ajuns intr-un tarziu acasa, cu multumirea in suflet de a fi prezent la o mare manifestare tehnica si cultural-artistica, unde revelatia pentru RADIO  a fost punctul forte.

La revedere PECICA ……….. ne reintalnim in 2012 !!!

Pecica, 28 mai 2011