Pagini de istorie a electrotehnicii si radioelectronicii romanesti
RASFOIND BROSURI VECHI
La Muzeul Tehnic al Universitatii Politehnice Bucuresti, situat in cladirea veche din Polizu-Grivita, am dat peste o brosura tiparita, a carei coperta este prezentat in fig.1. Continutul brosurii se refera, ca pretext, la ”Prima expozitie a electricitatii din Romania”, organizata in Parcul Carol din Bucuresti, in lunile
septembrie si octombrie 1928, adica cu foarte putin timp inainte de oficializarea Radiodifuziunii din Romania (01 noiembrie 1928).
Initiativa acestei expozitii (care va deveni traditionala) a apartinut ”Scolii Comunale de Electricieni si Mecanici” din Bucuresti, in special directorului acesteia, inginerul Dumitru Leonida, personalitate bine cunoscuta a electrotehnicii romanesti, cu prilejul jubileului de 20 de ani al scolii.
Din brosura aflam ca prim ministru era Vintila Bratianu, ca primar al Bucurestiului era dr. Emil Costinescu, ca printre prietenii de baza ai scolii se numarau Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic Roman (si viitor director al Radiodifuziunii Romane), precum si Nicolae Vasilescu –Karpen, director al ”Scoalei Politehnice din Bucuresti” si membru al Academiei Romane. In cele 80 pagini ale brosurii este prezentat istoricul scolii sustinut de fotografii concludente, istoricul electro- mecanicii in Romania, precum si 3 scurte articole tehnice:
- Introducerea masinei cu abur in industria romana de catre George Assan
- Insemnatatea apelor
- Electrificarea cailor ferate romane
Ultimile doua articole sunt semnate de Dumitru Leonida si pot fi cosiderate premonitorii pentru ceea ce avea sa se intample in Romania (Prima hidrocentrala mare din Romania, de la Bicaz, a fost supervizata de datre acesta).
A doua jumatate a brosurii sunt dedicate cu descrierea cuprinsului pavilioanelor expozitionale, in numar de 5; A, B, C, D, si E. In aceste pavilioane sunt prezentate produsele electro-mecanice realizate in tara (si nu sunt putine) de catre firme romanesti, dar si produse ale unor firme straine invitate care si-auprezentat concret oferta lor. Pentru Radioelectronisti important a fost pavilionul E (GIB) care a cuprins telefonia fara fir. In acest pavilion au expus doua firme romanesti,” Energia”( SAR cu sediul central in Bucuresti, si fabrici la Cluj si Timisoara) si ”Tudor” (SAR cu sediul si o fabrica de acumulatori electrici in Bucuresti). Acestea au expus produsele autohtone ale fabricilor romanesti, dar mai ales ( deoarece in 1928 nu se putea vorbi de o industrie radioelectronica romaneasca), in acest pavilion E, ale unor firme straine reprezentate in Romania de SAR Energia. Aceste firme au fost ”L.M. Ericsson”(Suedia), firma care exista si azi, precum si firma germana ”Baltic”.
Exponatul ”vedeta” al pavilionului E a fost un radioechipament de receptie de tip ”Baltic”. Citam din Brosura :”Un dulap in care se gaseste montata o instalatie intreaga de receptie radiofonica: superheterodina Baltic, cu 8 lampi, bateriile de acumulatori necesare pentru alimentarea postului, redresoare Philips servind la incarcarea bateriilor de acumulatori direct de la reteaua orasului, un mecanism de gramofon, o doza electromagnetica de citire a placilor de gramofon, precum si un Haut Parleur tip Amplion de mare putere. De asemenea, pe usa dulapului se gaseste montat cadrul de receptie (antena). Trebuie sa adaugam ca aceasta instalatie este prevazuta si cu un ceasornic care permite, fie inceperea, fie terminarea auditiilor de radio la orele dorite in mod automat.”
Dupa cum rezulta din foaia de reclama din fig.2, acest receptor reprezenta maximul de perfectiune in materie al anului 1928, din Europa. Deducem, logic, ca receptorele superheterodina (cu frecventa intermediara nenula !) castigasera in concurenta cu receptoarele cu reactie si superreactie, care, totusi, se vor mai fabrica un timp. Acest radireceptor s-a bucurat de aprecierea specialistilor, re- prezentantilor Armatei Romane, cat si ai Casei Regale a Romaniei. Din pacate, putini dintre cetatenii Romaniei si-l puteau cumpara ! Dar in pavilionul E au mai existat si alte exponate ca:
- Instalatie de amplificare de audio-frecventa tip ”Amplion”, cu microfon si mai multe Haut-Parleur-uri, similara cu o instalatie montata la Vatican.
- Haut- Parleur-uri si difuzoare (de unde deducem ca nu erau acelasi lucru) in 8 variante, casti radio.
- Pile electrice uscate si baterii cu ele, de mare fiabilitate si durata(se vorbea chiar de ...18 ani !) produse de diverse firme (Hellesens, Klup, Tiger, Polamp, Record)
- Materiale de lipit in radiotehnica, inclusiv...fludor
- Baterii uscate anodice si de filament pentru radioreceptoare
- Baterii diverse pentru posturile de radiotelegrafie (emisie si receptie), pentru centralele telefonice manuale si automate, pentru lampi de iluminat portabile (chiar in locuri cu pericol de inflamare).
Ultimile produse erau romanesti, realizate in sectia speciala a fabricii’Tudor”.