80 de ani de la naşterea industriei radioelectronice in România

Foto 1.  A.T. Philips 

1933, anul ieÅŸirii Europei din criza economică reprezinta pentru România apariÅ£ia unei noi industrii de fabrică, ÅŸi anume, cea legată de producÅ£ia de radioreceptoare.

“Galaxia Guttenberg”, cu ajutorul literelor, folosind cartea ca suport pentru răspândirea ideilor a pus piatra de temelie pentru comunicare, în “Galaxia Marconi” prin unde electromagnetice cu ajutorul aparatului de radio, emiţător ÅŸi receptor, comunicaÅ£ia a devenit globală.

Industria manufacturieră era deja prezentă, în mai mică măsură în vechiul regat ÅŸi mai pregnant în Transilvania, chiar ÅŸi înainte de această dată ÅŸi se manifesta printr-un interes crescând faţă de acest nou domeniu al electricitatii, radiocomunicaÅ£ia.

Radioamatorii au fost cei care au parcurs primii paÅŸi preluând ÅŸi multiplicând experienÅ£e industriale iar prin cercetările lor, printr-un veritabil sistem « open source » au perfecÅ£ionat aparatura, unind experimenÅ£ele lor individuale.

Armata, ieÅŸind “ÅŸifonată” din experienÅ£a primului război mondial (ÅŸi din perspectiva comunicaÅ£iilor), a trecut la achiziÅ£ionarea unor sisteme T.F.F. (Telegrafie/telefonie fără fir), practic niÅŸte sisteme de radioemisie ÅŸi recepÅ£ie, promovând chiar construcÅ£ii, autohtone realizate cu piese importate.

ReprezentanÅ£e ale unor mari firme producătoare de radioreceptoare, căutând noi pieÅ£e de desfacere au deschis apetitul localnicilor pentru a consuma comod arta, de la distanţă chiar în propriile saloane. Întroducerea vânzărilor în rate a favorizat extinderea numărului de ascultători al emisiunilor radiofonice. Apăruse deja legea care reglementa instalarea antenelor ÅŸi a posturilor de recepÅ£ie ÅŸi a avut loc ÅŸi prima transmisune radiofonică în anul 1925, în BucureÅŸti.

PiaÅ£a, atelierele de intreÅ£inere (pentru acumulatoare) ÅŸi de reparaÅ£ie a tehnicii radio, în creÅŸtere, a fost determinată de expansiunea rapidă a numărului de radioreceptoare. Unele din aceste ateliere s-au transformat în microîntreprinderi de producÅ£ie pentru radioreceptoare, asamblând chiturile altor firme sau producând ele însele tot ceea ce era necesar.

Philips din Olanda, folosind acest context favorabil,  apare primul pe piaţă, ca mare producător de radioreceptoare. Managementul, implementează la Oradea, în anul 1933, o întreprindere cu 70 de angajaÅ£i cu care a început producÅ£ia industrială de radioreceptoare asamblând, încasetând radioreceptoare cu piese provenite din import. DeÅŸi avea deschis în Bucuresti o unitate comercială încă din 1927,  întreprinderea Philips a încercat sa facă faţă pieÅ£ei chiar de la Oradea dar dificultăţile legate de transport a făcut ca în anul următor fabrica să fie mutată la BucureÅŸti. Aici iÅŸi întăreÅŸte poziÅ£ia pe piaţă, comercializând atăt piese radio cât ÅŸi celebrele tuburi electronice Miniwatt, paralel crescând ÅŸi producÅ£ia de radioreceptoare.

În anul 1937 construieÅŸte o nouă fabrică unde vor lucra circa 150 de angajaÅ£i pe benzi de producÅ£ie cu o capacitate de mai bine de 100 de receptoare pe zi, producÅ£ia ajungând la un maxim istoric de 13685 de aparate în anul 1940!

Perspectiva unui nou război stopează dezvoltarea la S.A.R. Philips România ca de altfel ÅŸi în celelalte sucursale Philips din Europa, conducerea centrală concentrându-se doar la producÅ£ia locală ÅŸi de export, intensificând cercetarea.

Istoria Philips se încheie  în România în anul 1948… fabrica fiind naÅ£ionalizată, rămănând în Å£ară cel mai mare capital format nu atât din utilajele firmei ci pleiada de tehnicieni ÅŸi muncitori cu înaltă calificare.

Fondatorul renumitului concern Philips, A.T. Philips (foto 1.) a fost un vizionar care a fondat un imperiu industrial social, nu socialist (foto 2, 3.) ! Grija pentru angajaÅ£ii de la Philips era bine cunoscută ÅŸi renumită în Europa (foto 4-5.).

Cu ocazia unei vizite la fabrica Philips din Olanda, Franz Josef a afirmat: “Domnilor, sincere felicitări! AÅŸa lucrează cei care, ridicându-se deasupra intereselor personale, pun în folosul comunităţii ÅŸtiinÅ£a ÅŸi capabilitatea lor!”

Aniversăm naÅŸterea industriei radioelectronice autohtone cu un sentiment confuz. Ne bucurăm ÅŸi suntem mândrii de un trecut reprezentat de Fabrica Radio Popular ca urmaÅŸa directă a fabricii Philips, de realizările industriei electronice ÅŸi performanÅ£a remarcabilă a I.I.S. Electronica cea care a continuat ÅŸi dezvoltat tradiÅ£ia de la Fabrica Radio Popular.

Ne intristăm însă, atunci când ne uităm la grămezile de moloz ÅŸi terenurile (momentan) virane...  e tot ce a mai rămas dintr-un patrimoniu industrial de pe urma căruia, ar fi putut beneficia generaÅ£ii întregi de elevi ÅŸi studenÅ£i, măcar. Fabrica, ar fi putut să fie integrată într-un sistem de muzee tehnice, de învăţământ etc.

Dacă cu nimic nu ne am  fi ales, material vorbind, am fi fost căstigaÅ£i în respectul de sine, respectul pentru tradiÅ£ie ÅŸi cultură pentru că, nu-i aÅŸa: ...“AÅŸa lucrează cei care ridicându-se deasupra intereselor personale pun în folosul comunităţii ÅŸtiinÅ£a ÅŸi capabilitatea lor!”

Francisc VISKY                                                                                                                                                                                                        Arad,17 ianuarie 2013
Presedinte Pro Radio Antic